marți, 22 noiembrie 2011

Atentie la factura ENEL-Inca se incaseaza taxa radio-tv pentru firme

Stimate Domn

prin Decizia nr 607/03.02.2011 a ICCJ s-au respins in mod clar recursurile declarate de Guvernul României si Societatea Românã de Radiodifuziune împotriva Sentinþei civile nr. 185 din 27 aprilie 2010 a Curþii de Apel Cluj - Sectia comercialã si contencios administrativ si fiscal, ca nefondate. Decizia ICCJ este Irevocabilã , pronuntatã în sedinþã publicã pe 3 februarie 2011.

Decizia a avut ca obiect interpretarea termenului de "beneficiar" prevazut in art 40 din l 41/1994:
(3) Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agenþiile ºi reprezentanþele acestora, precum ºi reprezentanþele din România ale persoanelor juridice strãine, au obligaþia sã plãteascã o taxã pentru serviciul public de radiodifuziune ºi o taxã pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.
Aveti mai jos extrasul din Decizia ICCJ 607/03.02.2011, prin care este foarte clar prevazut ca persoanele juridice vor achita aceasta taxa, doar daca sunt BENEFICIARI, adica daca beneficiaza de serviciul de radio, SC Mediaconcept SRL , neavand niciun aparta de radio sau TV la sediul firmei.
II. Considerentele instantei de recurs
1. Recursurile sunt nefondate.
1.1. Potrivit art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, republicatã, "persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agenþiile ºi reprezentanþele acestora, precum ºi reprezentanþele din România ale persoanelor juridice strãine au obligaþia sã plãteascã o taxã pentru serviciul public de radiodifuziune ºi o taxã pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii".
1.2. Conform art. 40 alin. (2) din Legea nr. 41/1994, republicatã, ºi persoanele fizice, în calitate de beneficiari ai aceloraºi servicii, au obligaþia sã plãteascã o taxã pentru serviciul public de radiodifuziune ºi o taxã pentru serviciul public de televiziune.
1.3. Nicãieri în cuprinsul Legii nr. 41/1994, republicatã, nu se regãseºte o definiþie a noþiunii de "beneficiar", astfel încât sensul acestei noþiuni nu poate fi decât cel comun, respectiv "cel care beneficiazã de ceva" sau "o autoritate, instituþie, societate etc. pentru care se face o lucrare".
1.4. Prin Decizia nr. 297/2004 a Curþii Constituþionale, excepþia de neconstituþionalitate a prevederilor art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 a fost respinsã cu motivarea cã "obligaþia prevãzutã de text este doar în sarcina persoanelor juridice care beneficiazã, în diferite modalitãþi, de serviciile publice respective".
1.5. Aceleaºi considerente au fost avute în vedere ºi prin pronunþarea Deciziei nr. 331/2006 a Curþii Constituþionale.
1.6. Legislaþia comunitarã ºi recomandãrile europene cu privire la taxa radio permit statelor sã stabileascã plata unor taxe radio-TV, indiferent de existenþa calitãþii de beneficiar.
Aceasta reprezintã însã numai o opþiune a statului membru, ºi nu o obligaþie.
1.7. Prin Constituþia României nu s-a impus plata taxei radio-TV indiferent de existenþa calitãþii de beneficiar, iar componentele dreptului la informare prevãzut de art. 31 alin. (15) trebuie interpretate în favoarea cetãþeanului.
1.8. Argumentele referitoare la respingerea unor amendamente formulate de diferiþi parlamentari nu pot fi acceptate, deoarece interpretarea legii este realizatã de cãtre judecãtor, care, în speþã, folosind principiile ºi metodele de interpretare, a concluzionat în sensul deja arãtat. Voinþa exprimatã de legiuitor rezultã din interpretarea gramaticalã, logicã, sistematicã a textelor analizate, ºi nu din eventualele amendamente formulate.
2. Se constatã astfel cã prevederile art. 3 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 977/2003 ºi art. 3 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 978/2003 adaugã la prevederile art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, republicatã, cã motivele de recurs formulate împotriva sentinþei de fond nu sunt întrunite, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedurã civilã ºi al art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificatã ºi completatã, urmeazã sã se dispunã respingerea recursurilor ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Guvernul României ºi Societatea Românã de Radiodifuziune împotriva Sentinþei civile nr. 185 din 27 aprilie 2010 a Curþii de Apel Cluj - Secþia comercialã ºi contencios administrativ ºi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilã.
Pronunþatã în ºedinþã publicã astãzi, 3 februarie 2011.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu